"Toti oamenii doresc sa traiasca, dar nici unul nu stie pentru ce traieste." A.Shopenhauer Candva am fost in Italia de aceea sunt multe postari in italiana, daca nu le intelegeti le puteti ignora. In principiu se vrea a fi un blog relaxant. Multumesc pentru intelegere
lunedì 31 dicembre 2007
lunedì 24 dicembre 2007
Due prostitute appena trascorse le vacanze natalizie:una chiede all'altra- Tu cosa hai chiesto a Babbo Natale?- Cinquantamila... come a tutti gli altri!
venerdì 21 dicembre 2007
Aforismi
William Shakespeare
"C'è una storia nella vita di tutti gli uomini."
William Shakespeare
"Che ogni occhio negozi per se stesso e non fidi in agente alcuno."
William Shakespeare
"Chi dorme non sente il mal di denti."
William Shakespeare
mercoledì 19 dicembre 2007
domenica 16 dicembre 2007
Lucio Battisti - Emozioni
venerdì 14 dicembre 2007
giovedì 6 dicembre 2007
dialog intre viata si moarte
- Uneori ma simt pierdut in mijlocul oamenilor, uneori reflect. Cel mai ciudat lucru care mi s-a intamplat a fost acela de a ma indragosti.
Conversatia noastra a inceput in mod ...bizar, ca sa spun asa.
M-am asezat in pat linistita si dintr-o data mi s-a facut rau, dupa o zi agitata nu ma asteptam la altceva, nu era prima data. Imi asteptam momentul in fiecare zi. M-am dus in baie sa-mi racoresc fata obosita . Am ramas privindu-ma pentru cateva minute in oglinda observand noile riduri, fata palida, cearcanele.
Mi-am sters, cu miscari usoare, lacrima rosie a buzelor reci si tremurande.
Ma duc in bucatarie, aprind lumina si imi iau din dulapul suspendat ce-l am deasupra chiuvetei, un pahar pentru a bea o gura de apa. Imi era foarte sete. Nici nu apuc sa simt apa cum imi aluneca pe gatul uscat si lumina se intrerupe. Raman nemiscata “ Ce s-o fi intamplat?”. Imi arunc ochii pe fereastra, luna era superba.
Las paharul, ma duc si deschid fereastra sa simt aerul proaspat si sa ascult linistea noptii. Inchid ochii si adulmec mirosul umflandu-mi narile si rasfatandu-mi fata.
- Te asteptam…hmm, ce patetica gluma, spun in soapta, e nebunesc dar iti simteam presenta.
- Sitttt…taci !
Si-i simt respiratia, il simteam pretutindeni. Sunt tulburata…
- Unde esti?
- Sunt aici.
Il caut cu privirea in camera intunecata, vad o umbra in picioare dupa fotoliu. Ma intorc si privesc luna de care ma indragostisem.
- Uneori ma simt pierdut in mijlocul oamenilor, uneori reflect. Cel mai bizar lucru care mi s-a intamplat a fost acela de a ma indragosti. Pot sa-ti cer ceva?
- Sigur, raspund dupa o pauza de cateva minute. Avea o voce care-mi dadea fiori…era atat de senzuala, dar in acelasi timp atat de ciudata.
- As vrea sa cunosc viata, ma poti conduce?
Il ascult si stiu ca e aici pentru mine .
- Viata?
- Plimba-ma in lumea ta.
- Trebuie sa mor ?
Dupa o lunga pauza...
- Da ...
Zambesc fara sa vreau, inchid ochii si simt o lacrima rece ce-mi coboara pe obraz.
- Ce primesc in schimb? il intreb cu voce nesigura.
- Timp, imi raspunde scurt. Trebuia sa te iau de mult timp, dar nu am putut.
Dupa o lunga, prea lunga pauza ii raspund suspinand.
- Bine! Accept.
Se apropie, ma intorc spre el si ma strange-n bratele lui puternice. Visele mele erau reale. Acum el s-a materializat, ii simteam parfumul, ii simteam dragostea.
- A fost frumos sa facem dragoste impreuna. Imi spune trist uitandu-se in ochii mei.
- A fost , raspund in soapta, a fost ca pentru prima data. Acum ce facem? il intreb cu teama.
Se uita-n ochii mei si-mi raspunde apropiindu-si buzele de urechea mea, strangandu-ma mai puternic la pieptul lui.
- Catigam timp.
Nu sunt scriitoare
Scriu doar la 'ntamplare,
Nu ma criticati,
Nu ma masacrati.
mercoledì 5 dicembre 2007
falsitate
Doar rautatea-i de actualitate,
Din gura lumii adunate,
Cuvinte de doua parale.
Sa fie doar accidentale?
Cu pulvere de vorbe seci,
Am devenit ca lilieci
Calcand cadavre, zeci si zeci...
Adulmecandu-ti sangele cand te intorci si pleci.
Parem doar oameni lilieci
Cu inimi si cu ganduri reci,
Blesteme, urlete si racnete
Din intuneric se ridica...
Imagine ... apocaliptica.
Vad sangele cum se prelinge
Si cum pumnalul ce strapunge
Cum mana ta orice atinge,
Tot ce a fost in viata...stinge.
Frig, intuneric, ceata si durere,
Tot ce a fost frumos... e in cadere.
Cu o usoara ameteala,
Cu gheara lui cea criminala
Ma poarta-n zbor in cea spirala,
Ce-n intuneric se coboara
Si simt durerea ce ma strange,
Aud doar urlete prelunge.
martedì 4 dicembre 2007
despre noi
Italia nu recunoste ca tensiunile creeate dintre partidele de sinistra si destra si-au gasit o acoperire cu aceasta problema ,, Pericolo Rumeni!,, atentia populatiei fiind indreptata cu mare interes catre emigranti, desi nu ne mai numim emigranti de la 1 ianuarie. Eu nu inteleg, de ce un italian ce pleaca in Franta, Germania pleaca ,, nell estero,, pentru afaceri si noi inca ne numim emigranti clandestini. Nu-mi este clar. Cum ar trebui sa ne comportam cu italienii ce vin pentru afaceri in Romania, cei ce au facut fabrici de confectii in care lucreaza cunostintele noastre precum negrii pe plantatie, avand un salariu de mizerie si asta pentru nu au de unde alege. Suntem slugi in tara lor, suntem slugi in tara noastra si trebuie sa plecam capul si sa inghitim galusca. ,, Capul plecat sabia nu-l taie,, eu cred ca ne costa si lama o simtim din ce in ce mai mult. Suntem umili, dar parca prea umili si nu merita.
A fost o perioada in care nu exista o zi fara o stire in care un roman facuse ceva. Situatia era atat de tensionata, tensiune de care este vinovata si presa italiana alimentand zi de zi cu o picanterie. Titlu cu litere ingrosare ,, rumena...,, ori ,, rumeno..,, care a facut ceva, nu are sens sa scriu despre ce anume, dar am inteles ca Italia a ajuns la saturatie.
Italia si-a uitat istoria. Sa le aducem aminte?